CE ESTE MUNCA TEMPORARA?

Munca temporara este reglementata, de principiu, prin dispozitiile art. 87-100 din Codul muncii si, in completare, prin Hotararea Guvernului nr. 938 din 10 iunie 2004 privind conditiile de infiintare si functionare, precum si procedura de autorizare a agentului de munca temporara, publicata in Monitorul Oficial nr. 589 din 1 iulie 2004 si modificata prin Hotararea Guvernului nr. 226/2005, publicata in Monitorul Oficial nr. 277 din 4 aprilie 2005.

In lume, munca temporara este un fenomen vast, care se afla in extindere permanenta. In cursul anului 2000, piata muncii temporare atinsese deja un nivel de 138 miliarde de euro. Din aceasta cifra, SUA detinea 40%, iar Europa 45%.

Munca temporara este munca prestata de un salariat temporar care, din dispozitia agentului de munca temporara, presteaza munca in favoarea unui utilizator.

Raportul juridic de munca temporara este un raport "triunghiular" implicand, cu drepturi si obligatii, trei parti: salariatul temporar, utilizatorul si agentul de munca temporara. Avem de-a face cu alaturarea a doua contracte: contractul individual de munca dintre agentul de munca temporara si salariatul temporar si contractul de punere la dispozitie dintre agentul de munca temporara si utilizator.

Legea limiteaza tipul de activitati pentru care un asemenea contract de punere la dispozitie se poate incheia. Astfel, utilizatorul poate apela la agenti de munca temporara numai pentru executarea unei sarcini precise si cu caracter temporar, denumita misiune de munca temporara, si numai in urmatoarele cazuri:

a) inlocuirea unui salariat al carui contract individual de munca este suspendat, pe durata suspendarii;
b) pentru prestarea unor activitati cu caracter sezonier;
c) pentru prestarea unor activitati specializate ori ocazionale.
Se remarca de la inceput ca primele doua ipoteze coincid cu cele in care angajatorul ar putea incheia un contract pe durata determinata. O unitate al carei salariat are contractul de munca suspendat sau care are nevoie de servicii cu caracter sezonier va putea opta intre a apela la un agent de munca temporara sau a angaja singur un salariat, cu un contract pe durata determinata.

Evident, misiunea de munca temporara nu poate consta in inlocuirea unui salariat aflat in greva (art. 92 din Codul muncii). De altfel, si in cazul contractelor de munca pe durata determinata, legiuitorul excepteaza aceasta situatie de la cele in care salariatul al carui contract de munca este suspendat poate fi inlocuit. Interdictia fusese prevazuta, cu caracter general, si in art. 53 teza a II-a din Legea nr. 168/1999: "Conducerea unitatii nu poate incadra salariati care sa-i inlocuiasca pe cei aflati in greva".

Cea de a treia ipoteza in care se poate angaja munca temporara consta in prestarea unor activitati specializate sau ocazionale. Se porneste de la premisa ca utilizatorul nu dispune de personal specializat pentru a desfasura activitatea respectiva.